Demography-640-360

Care a fost situația demografică în anii 2014 – 2018 în Republica Moldova

Biroul Naţional de Statistică a prezentat informația statistică privind situația demografică în Republica Moldova în anii 2014-2018, analizată prin aspectele evenimentelor demografice, care au avut loc în aceeași perioadă. Valorile indicatorilor, dezagregate pe sexe și vârstă au fost recalculate în baza numărului populației cu reședință obișnuită, care cuprinde acele persoane ce au locuit preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare.

Natalitatea

În anul 2018 s-au născut 34,7 mii copii, cu 1,9 mii mai puțin decât în anul precedent și cu 6,2 mii mai puțin comparativ cu anul 2014. Rata natalităţii a scăzut pe parcursul anilor, ajungând în anul 2018 la 12,8 născuţi-vii la 1.000 locuitori, faţă de 14,3 născuţi-vii la 1.000 locuitori în anul 2014. Mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi (aproape 17,9 mii băieți și 16,8 mii fete), raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete.

Pe parcursul anilor 2014-2016 ratele natalității au scăzut lent, atât pentru băieți, cât și pentru fete, însă în ultimii doi ani scăderea este mai vizibilă, constituind astfel 13,3‰ în 2017 și 12,8‰ în 2018. În 2014, vârsta medie a mamei la naștere a fost de 26,8 ani, crescând până la 27,6 ani în 2017. Conform datelor preliminare în 2018 vârsta medie a scăzut din nou până la nivelul anului 2014.

Rata totală de fertilitate a fost destul de stabilă în ultimii 5 ani – în medie de 1,84 nașteri per femeie. Ușoara descreștere în ultimii 2 ani ar putea reprezenta începutul unui declin sau ar putea fi vorba de o fluctuație minoră de-a lungul anilor. Ratele de fertilitate în Moldova sunt înalte, totuși, sunt sub nivelul de înlocuire de 2,1.

Numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani la începutul anului 2019 (date preliminare) numără 627,7 mii de persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei cu reședința obișnuită la 1 ianuarie 2019, adică aproape jumătate din totalul populaţiei feminine (44,7%).

În anul 2018 fertilitatea feminină la nivel de ţară a constituit 52,7 copii născuţi-vii la 1 000 de femei de vârstă fertilă, fiind în ușoară scădere față de anul 2017. Fertilitatea feminină structurată pe grupe de vârstă și ani, arată că cea mai înaltă rată de fertilitate a fost înregistrată în 2016 pentru grupa de vârstă 25-29 ani, fiind de 118,4 născuţi-vii la 1 000 de femei de vârstă respectivă.

Mortalitatea

Numărul decedaţilor în anul 2018 a fost de 37.285 persoane, cu 465 persoane (1,3%) mai mult comparativ cu anul precedent. Evoluția acestui eveniment demografic arată că, pe parcursul anilor 2014-2018, au avut loc atât creșteri a numărului persoanelor decedate cât și descreșteri. Comparativ cu anul 2014 o creștere mai semnificativă s-a observat în anul 2015 (cu 0,7%), iar diminuarea mai vizibilă s-a înregistrat în anul 2017 (cu 6,9%). Numărul deceselor în rândul populaţiei feminine a fost mai mic decât în cel al populaţiei masculine.

În anul 2018, rata mortalităţii masculine a crescut de la 15,1‰ la 15,5‰ față de anul 2017, iar la femei a scăzut de la 12,7‰ la 12,4‰. Valorea „supramortalităţii masculine” în anul 2018 a fost de 113 decese masculine la 100 decese feminine, înregistrând o creștere comparativ cu anul 2014 când s-au înregistrat 110 decese masculine la 100 decese feminine.

Bolile aparatului circulator şi tumorile maligne continuă să fie principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor. În anul 2018, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 74,4% din totalul deceselor (68,6% în cazul bărbaţilor și 81,0% în cazul femeilor).

Structura mortalităţii masculine, specificată pe cauze de deces, diferă de cea feminină, astfel înregistrând valori superioare celei masculine doar în cazul bolilor aparatului circulator. „Supramortalitatea masculină” a fost de 4,5 ori mai mare în cazul accidentelor, intoxicaţiilor şi traumelor, de 2,6 ori – bolilor aparatului respirator, de 1,6 ori – tumori maligne şi de 1,3 – bolilor aparatului digestiv.

Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub un an în 2018 a fost de 317, fiind în scădere cu 54 copii comparativ cu anul 2014. Rata mortalităţii infantile constituind 9,1 decedaţi în vârstă sub un an la 1000 născuţi-vii.

„Supramortalitatea masculină” s-a înregistrat şi în cazul deceselor de până la un an: 10,6 decese la 1000 născuţi-vii în cazul băieţilor, faţă de 7,5 decese la 1000 născuţi-vii în cazul fetelor. Mai mult de 43% dintre copiii care au decedat în primul an de viaţă au avut ca principală cauză de deces afecţiuni a căror origine se află în perioada perinatală (138 copii), urmată de malformaţiile congenitale (94 copii sau 29,7%), de bolile aparatului respirator (35 copii sau 11,1%), de traume și otrăviri (24 copii sau 7,6%).

Sporul natural a fost pozitiv până în 2016, devenind negativ către anul 2017. Acesta a avut evoluţii diferite pentru femei şi bărbaţi; sporul natural negativ a fost mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, din cauza „supramortalităţii masculine”. În anul 2018 comparativ cu anul 2017, valorile negative ale sporului natural s-au accentuat, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Contribuția acestui indicator la creșterea/descreșterea populației este nesemnificativă.

Foto: gandul.info

Răspândește știrea!

Comentează

Question   Razz  Sad   Evil  Exclaim  Smile  Redface  Biggrin  Surprised  Eek   Confused   Cool  LOL   Mad   Twisted  Rolleyes   Wink  Idea  Arrow  Neutral  Cry   Mr. Green